Art. 2540. Punerea în întârziere
Prescripţia este întreruptă prin punerea în întârziere a celui în folosul căruia curge prescripţia numai dacă aceasta este urmată de chemarea lui în judecată în termen de 6 luni de la data punerii în întârziere.
Art. 2541. Efectele întreruperii prescripţiei
(1) Întreruperea şterge prescripţia începută înainte de a se fi ivit cauza de întrerupere. (2) După întrerupere începe să curgă o nouă prescripţie. (3) Dacă întreruperea prescripţiei a avut loc prin recunoaşterea dreptului de către…
Art. 2542. Beneficiul întreruperii prescripţiei
(1) Efectele întreruperii prescripţiei profită celui de la care emană actul întreruptiv şi nu pot fi opuse decât celui împotriva căruia a fost îndreptat un asemenea act, afară de cazul în care prin lege se…
Art. 2543. Extinderea efectului întreruptiv
Întreruperea prescripţiei împotriva debitorului principal sau contra fideiusorului produce efecte în privinţa amândurora.
Art. 2544. Calculul prescripţiei
Cursul prescripţiei se calculează potrivit regulilor stabilite în titlul III din prezenta carte, luându-se în considerare, dacă este cazul, şi cazurile de suspendare sau de întrerupere prevăzute de lege.
Art. 2545. Instituirea termenului de decădere
(1) Prin lege sau prin voinţa părţilor se pot stabili termene de decădere pentru exercitarea unui drept sau săvârşirea unor acte unilaterale. (2) Neexercitarea dreptului subiectiv înăuntrul termenului stabilit atrage pierderea lui, iar în cazul…
Art. 2546. Limita stabilirii termenelor de decădere
Este lovită de nulitate absolută clauza prin care se stabileşte un termen de decădere ce ar face excesiv de dificilă exercitarea dreptului sau săvârşirea actului de către partea interesată.
Art. 2547. Aplicarea regulilor de la prescripţie
Dacă din lege sau din convenţia părţilor nu rezultă în mod neîndoielnic că un anumit termen este de decădere, sunt aplicabile regulile de la prescripţie.
Art. 2548. Regimul termenelor de decădere
(1) Termenele de decădere nu sunt supuse suspendării şi întreruperii, dacă prin lege nu se dispune altfel. (2) Cu toate acestea, forţa majoră împiedică, în toate cazurile, curgerea termenului, iar dacă termenul a început să…
Art. 2549. Renunţarea la beneficiul decăderii
(1) Când termenul de decădere a fost stabilit prin contract sau instituit printr-o dispoziţie legală care ocroteşte un interes privat, cel în favoarea căruia a fost stipulat ori instituit poate să renunţe, după împlinirea termenului,…
Art. 2550. Invocarea decăderii
(1) Decăderea poate fi opusă de partea interesată în condiţiile Art. 2513. (2) Organul de jurisdicţie este obligat să invoce şi să aplice din oficiu termenul de decădere, indiferent dacă cel interesat îl pune sau…
Art. 2551. Regulile aplicabile
Durata termenelor, fără deosebire de natura şi izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu.
Art. 2552. Termenul stabilit pe săptămâni, luni sau ani
(1) Când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, el se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună sau din ultimul an. (2) Dacă ultima lună nu are o zi corespunzătoare celei…
Art. 2553. Termenul stabilit pe zile
(1) Când termenul se stabileşte pe zile, nu se iau în calcul prima şi ultima zi a termenului. (2) Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile. (3) Cu toate acestea, dacă este…
Art. 2554. Prorogarea termenului
Dacă ultima zi a termenului este o zi nelucrătoare, termenul se consideră împlinit la sfârşitul primei zile lucrătoare care îi urmează.
Art. 2555. Termenul stabilit pe ore
Când termenul se stabileşte pe ore, nu se iau în calcul prima şi ultima oră a termenului.
Art. 2556. Prezumţia efectuării în termen a actelor
Actele de orice fel se socotesc făcute în termen, dacă înscrisurile care le constată au fost predate oficiului poştal sau telegrafic cel mai târziu în ultima zi a termenului, până la ora când încetează în…
Art. 2557. Obiectul reglementării
(1) Prezenta carte cuprinde norme pentru determinarea legii aplicabile unui raport de drept internaţional privat. (2) În înţelesul prezentei cărţi, raporturile de drept internaţional privat sunt raporturile civile, comerciale, precum şi alte raporturi de drept…
Art. 2558. Calificarea
(1) Când determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmează să fie dată unei instituţii de drept sau unui raport juridic, se ia în considerare calificarea juridică stabilită de legea română. (2) În caz de…
Art. 2559. Retrimiterea
(1) Legea străină cuprinde dispoziţiile de drept material, inclusiv normele conflictuale, cu excepţia unor dispoziţii contrare. (2) Dacă legea străină retrimite la dreptul român sau la dreptul altui stat, se aplică legea română, dacă nu…
Art. 2560. Sistemele plurilegislative
Dacă legea străină aparţine unui stat în care coexistă mai multe sisteme legislative, dreptul acelui stat determină dispoziţiile legale aplicabile, iar în lipsă, se aplică sistemul legislativ din cadrul acelui stat care prezintă cele mai…
Art. 2561. Reciprocitatea
(1) Aplicarea legii străine este independentă de condiţia reciprocităţii. (2) Dispoziţiile speciale prin care se cere condiţia reciprocităţii în anumite materii rămân aplicabile. Îndeplinirea condiţiei reciprocităţii de fapt este prezumată până la dovada contrară care…
Art. 2562. Conţinutul legii străine
(1) Conţinutul legii străine se stabileşte de instanţa judecătorească prin atestări obţinute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau printr-un alt mod adecvat. (2) Partea care invocă o lege străină…
Art. 2563. Interpretarea şi aplicarea legii străine
Legea străină se interpretează şi se aplică potrivit regulilor de interpretare şi aplicare existente în sistemul de drept căruia îi aparţine.
Art. 2564. Înlăturarea aplicării legii străine
(1) Aplicarea legii străine se înlătură dacă încalcă ordinea publică de drept internaţional privat român sau dacă legea străină respectivă a devenit competentă prin fraudarea legii române. În cazul înlăturării aplicării legii străine, se aplică…
Art. 2565. Înlăturarea excepţională a legii aplicabile
(1) În mod excepţional, aplicarea legii determinate potrivit prezentei cărţi poate fi înlăturată dacă, datorită circumstanţelor cauzei, raportul juridic are o legătură foarte îndepărtată cu această lege. În acest caz, se aplică legea cu care…
Art. 2566. Normele de aplicaţie imediată
(1) Dispoziţiile imperative prevăzute de legea română pentru reglementarea unui raport juridic cu element de extraneitate se aplică în mod prioritar. În acest caz, nu sunt incidente prevederile prezentei cărţi privind determinarea legii aplicabile. (2)…
Art. 2567. Recunoaşterea drepturilor câştigate
Drepturile câştigate în ţară străină sunt respectate în România, cu excepţia cazului în care sunt contrare ordinii publice în dreptul internaţional privat român.
Art. 2568. Legea naţională
(1) Legea naţională este legea statului a cărui cetăţenie o are persoana fizică sau, după caz, legea statului a cărui naţionalitate o are persoana juridică. (2) Dacă persoana are mai multe cetăţenii, se aplică legea…
Art. 2569. Determinarea şi proba cetăţeniei
Determinarea şi proba cetăţeniei se fac în conformitate cu legea statului a cărui cetăţenie se invocă.
Art. 2570. Determinarea şi proba reşedinţei obişnuite
(1) În sensul prezentei cărţi, reşedinţa obişnuită a persoanei fizice este în statul în care persoana îşi are locuinţa principală, chiar dacă nu a îndeplinit formalităţile legale de înregistrare. Reşedinţa obişnuită a unei persoane fizice…
Art. 2571. Naţionalitatea persoanei juridice
(1) Persoana juridică are naţionalitatea statului pe al cărui teritoriu şi-a stabilit, potrivit actului constitutiv, sediul social. (2) Dacă există sedii în mai multe state, determinant pentru a identifica naţionalitatea persoanei juridice este sediul real….
Art. 2572. Legea aplicabilă stării civile şi capacităţii
(1) Starea civilă şi capacitatea persoanei fizice sunt cârmuite de legea sa naţională, dacă prin dispoziţii speciale nu se prevede altfel. (2) Incapacităţile speciale referitoare la un anumit raport juridic sunt supuse legii aplicabile acelui…
Art. 2573. Începutul şi încetarea personalităţii
Începutul şi încetarea personalităţii sunt determinate de legea naţională a fiecărei persoane.
Art. 2574. Declararea judecătorească a morţii
Declararea morţii, stabilirea decesului şi a datei prezumate a morţii, precum şi prezumţia că cel dispărut este în viaţă sunt cârmuite de ultima lege naţională a persoanei dispărute. Dacă această lege nu poate fi identificată,…
Art. 2575. Dobândirea majoratului
Schimbarea legii naţionale a persoanei nu aduce atingere majoratului dobândit potrivit legii aplicabile la momentul dobândirii.
Art. 2576. Numele
(1) Numele persoanei este cârmuit de legea sa naţională. (2) Cu toate acestea, stabilirea numelui copilului la naştere este cârmuită, la alegere, fie de legea statului a cărui cetăţenie comună o au atât părinţii, cât…
Art. 2577. Drepturile inerente fiinţei umane
Existenţa şi conţinutul drepturilor inerente fiinţei umane sunt supuse legii naţionale a persoanei fizice.
Art. 2578. Legea aplicabilă ocrotirii majorului
(1) Măsurile de ocrotire a persoanei cu capacitate deplină de exerciţiu sunt supuse legii statului unde aceasta îşi are reşedinţa obişnuită la data instituirii tutelei sau la data luării unei alte măsuri de ocrotire. (2)…
Art. 2579. Ocrotirea terţilor
(1) Persoana care, potrivit legii naţionale, este lipsită de capacitate sau are capacitate de exerciţiu restrânsă nu poate să opună această cauză de nevaliditate celui care, de bună-credinţă la momentul încheierii actului şi conform legii…
Art. 2580. Legea aplicabilă statutului organic
(1) Statutul organic al persoanei juridice este cârmuit de legea sa naţională. (2) Statutul organic al sucursalei înfiinţate de către persoana juridică într-o altă ţară este supus legii naţionale a acesteia. (3) Statutul organic al…
Art. 2581. Domeniul de aplicare a legii naţionale
Legea statutului organic al persoanei juridice cârmuieşte îndeosebi: a) capacitatea acesteia; b) modul de dobândire şi de pierdere a calităţii de asociat; c) drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de asociat; d) modul de…
Art. 2582. Recunoaşterea persoanelor juridice străine
(1) Persoanele juridice străine cu scop lucrativ, valabil constituite în statul a cărui naţionalitate o au, sunt recunoscute de plin drept în România. (2) Persoanele juridice străine fără scop lucrativ pot fi recunoscute în România,…
Art. 2583. Efectele recunoaşterii persoanelor juridice străine
(1) O persoană juridică străină care este recunoscută beneficiază de toate drepturile care decurg din legea statutului ei organic, în afară de cele pe care statul care face recunoaşterea le refuză prin dispoziţiile sale legale….
Art. 2584. Legea aplicabilă fuziunii persoanelor juridice
Fuziunea unor persoane juridice de naţionalităţi diferite poate fi realizată dacă sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de legile naţionale aplicabile statutului lor organic.
Art. 2585. Legea aplicabilă promisiunii de căsătorie
(1) Condiţiile de fond cerute pentru încheierea promisiunii de căsătorie sunt determinate de legea naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi la data încheierii promisiunii. (2) Efectele promisiunii de căsătorie, precum şi consecinţele încălcării ei sunt…
Art. 2586. Legea aplicabilă condiţiilor de fond ale căsătoriei
(1) Condiţiile de fond cerute pentru încheierea căsătoriei sunt determinate de legea naţională a fiecăruia dintre viitorii soţi la momentul celebrării căsătoriei. (2) Dacă una dintre legile străine astfel determinată prevede un impediment la căsătorie…
Art. 2587. Legea aplicabilă formalităţilor căsătoriei
(1) Forma încheierii căsătoriei este supusă legii statului pe teritoriul căruia se celebrează. (2) Căsătoria care se încheie în faţa agentului diplomatic sau a funcţionarului consular al României în statul în care acesta este acreditat…
Art. 2588. Legea aplicabilă nulităţii căsătoriei
(1) Legea care reglementează cerinţele legale pentru încheierea căsătoriei se aplică nulităţii căsătoriei şi efectelor acestei nulităţi. (2) Nulitatea unei căsătorii încheiate în străinătate cu încălcarea condiţiilor de formă poate fi admisă în România numai…
Art. 2589. Legea aplicabilă efectelor generale ale căsătoriei
(1) Efectele generale ale căsătoriei sunt supuse legii reşedinţei obişnuite comune a soţilor, iar în lipsă, legii cetăţeniei comune a soţilor. În lipsa cetăţeniei comune, se aplică legea statului pe teritoriul căruia căsătoria a fost…
Art. 2590. Legea aplicabilă regimului matrimonial
(1) Legea aplicabilă regimului matrimonial este legea aleasă de soţi. (2) Ei pot alege: a) legea statului pe teritoriul căruia unul dintre ei îşi are reşedinţa obişnuită la data alegerii; b) legea statului a cărui…
Art. 2591. Convenţia de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial
(1) Convenţia de alegere a legii aplicabile regimului matrimonial se poate încheia fie înainte de celebrarea căsătoriei, fie la momentul încheierii căsătoriei, fie în timpul căsătoriei. (2) Condiţiile de formă ale convenţiei de alegere a…
Art. 2592. Determinarea obiectivă a legii aplicabile regimului matrimonial
Dacă soţii nu au ales legea aplicabilă regimului lor matrimonial, acesta este supus legii aplicabile efectelor generale ale căsătoriei.
Art. 2593. Domeniul legii aplicabile regimului matrimonial
(1) Legea aplicabilă regimului matrimonial reglementează: a) condiţiile de validitate a convenţiei privind alegerea legii aplicabile, cu excepţia capacităţii; b) admisibilitatea şi condiţiile de validitate ale convenţiei matrimoniale, cu excepţia capacităţii; c) limitele alegerii regimului…
Art. 2594. Legea aplicabilă condiţiilor de formă ale convenţiei matrimoniale
Condiţiile de formă cerute pentru încheierea convenţiei matrimoniale sunt cele prevăzute de legea aplicabilă regimului matrimonial sau cele prevăzute de legea locului unde aceasta se încheie.
Art. 2595. Ocrotirea terţilor
(1) Măsurile de publicitate şi opozabilitatea regimului matrimonial faţă de terţi sunt supuse legii aplicabile regimului matrimonial. (2) Cu toate acestea, atunci când la data naşterii raportului juridic dintre un soţ şi un terţ aceştia…
Art. 2596. Schimbarea reşedinţei obişnuite sau a cetăţeniei
(1) Legea reşedinţei obişnuite comune sau legea cetăţeniei comune a soţilor continuă să reglementeze efectele căsătoriei în cazul în care unul dintre ei îşi schimbă, după caz, reşedinţa obişnuită sau cetăţenia. (2) Dacă ambii soţi…
Art. 2597. Alegerea legii aplicabile divorţului
Soţii pot alege de comun acord una dintre următoarele legi aplicabile divorţului: a) legea statului pe teritoriul căruia soţii au reşedinţa obişnuită comună la data convenţiei de alegere a legii aplicabile; b) legea statului pe…
Art. 2598. Data convenţiei de alegere a legii aplicabile
(1) Convenţia de alegere a legii aplicabile divorţului se poate încheia sau modifica cel mai târziu până la data sesizării autorităţii competente să pronunţe divorţul. (2) Cu toate acestea, instanţa judecătorească poate să ia act…
Art. 2599. Forma convenţiei de alegere a legii aplicabile
Convenţia de alegere a legii aplicabile divorţului trebuie încheiată în scris, semnată şi datată de soţi.
Art. 2600. Legea aplicabilă divorţului
(1) În lipsa alegerii legii de către soţi, legea aplicabilă divorţului este: a) legea statului pe teritoriul căruia soţii au reşedinţa obişnuită comună la data introducerii cererii de divorţ; b) în lipsa reşedinţei obişnuite comune,…
Art. 2601. Recunoaşterea divorţului prin denunţare unilaterală
Actul întocmit în străinătate prin care se constată voinţa unilaterală a bărbatului de a desface căsătoria, fără ca legea străină aplicabilă să recunoască femeii un drept egal, nu poate fi recunoscut în România, cu excepţia…
Art. 2602. Legea aplicabilă separaţiei de corp
Legea care cârmuieşte divorţul se aplică în mod corespunzător şi separaţiei de corp.
Art. 2603. Legea aplicabilă
(1) Filiaţia copilului din căsătorie se stabileşte potrivit legii care, la data când s-a născut, cârmuieşte efectele generale ale căsătoriei părinţilor săi. (2) Dacă, înainte de naşterea copilului, căsătoria părinţilor a încetat sau a fost…
Art. 2604. Legitimarea copilului
În cazul în care părinţii sunt în drept să procedeze la legitimarea prin căsătorie subsecventă a copilului născut anterior, condiţiile cerute în acest scop sunt cele prevăzute de legea care se aplică efectelor generale ale…
Art. 2605. Legea aplicabilă
(1) Filiaţia copilului din afara căsătoriei se stabileşte potrivit legii naţionale a copilului de la data naşterii. Dacă copilul are mai multe cetăţenii, altele decât cea română, se aplică legea cetăţeniei care îi este cea…
Art. 2606. Răspunderea tatălui
Dreptul mamei de a cere tatălui copilului din afara căsătoriei să răspundă pentru cheltuielile din timpul sarcinii şi pentru cele prilejuite de naşterea copilului este supus legii naţionale a mamei.
Art. 2607. Legea aplicabilă condiţiilor de fond
(1) Condiţiile de fond cerute pentru încheierea adopţiei sunt stabilite de legea naţională a adoptatorului şi a celui ce urmează să fie adoptat. Aceştia trebuie să îndeplinească şi condiţiile care sunt obligatorii, pentru ambii, stabilite…
Art. 2608. Legea aplicabilă efectelor adopţiei
Efectele adopţiei, precum şi relaţiile dintre adoptator şi adoptat sunt guvernate de legea naţională a adoptatorului, iar în cazul în care ambii soţi sunt adoptatori, se aplică legea care guvernează efectele generale ale căsătoriei. Aceeaşi…
Art. 2609. Legea aplicabilă formei adopţiei
Forma adopţiei este supusă legii statului pe teritoriul căruia ea se încheie.
Art. 2610. Legea aplicabilă nulităţii adopţiei
Nulitatea adopţiei este supusă, pentru condiţiile de fond, legilor aplicabile condiţiilor de fond, iar pentru nerespectarea condiţiilor de formă, legii aplicabile formei adopţiei.
Art. 2611. Legea aplicabilă
Legea aplicabilă se stabileşte potrivit Convenţiei privind competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea, executarea şi cooperarea cu privire la răspunderea părintească şi măsurile privind protecţia copiilor, adoptată la Haga la 19 octombrie 1996, ratificată prin Legea nr….
Art. 2612. Legea aplicabilă
Legea aplicabilă obligaţiei de întreţinere se determină potrivit reglementărilor dreptului Uniunii Europene.
Art. 2613. Legea aplicabilă bunurilor
(1) Posesia, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garanţii reale, sunt cârmuite de legea locului unde acestea sunt situate sau se află, afară numai dacă prin dispoziţii speciale se…
Art. 2614. Legea aplicabilă patrimoniului de afectaţiune
Legea aplicabilă unei mase patrimoniale afectate unei destinaţii speciale, profesionale sau de altă natură, este legea statului cu care această masă patrimonială are cele mai strânse legături.
Art. 2615. Legea aplicabilă revendicării bunurilor mobile
(1) Revendicarea unui bun furat sau exportat ilegal este supusă, la alegerea proprietarului originar, fie legii statului pe teritoriul căruia se afla bunul la momentul furtului sau exportului, fie legii statului pe teritoriul căruia se…
Art. 2616. Legea aplicabilă uzucapiunii mobiliare
(1) Uzucapiunea este cârmuită de legea statului unde bunul se afla la începerea termenului de posesie, prevăzut în acest scop. (2) În cazul în care bunul a fost adus într-un alt stat, unde se împlineşte…
Art. 2617. Legea aplicabilă
Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui bun care şi-a schimbat aşezarea sunt cârmuite de legea locului unde acesta se afla în momentul când s-a produs faptul juridic care a generat, a modificat sau…
Art. 2618. Legea aplicabilă bunului aflat în curs de transport
Bunul aflat în curs de transport este supus legii statului de unde a fost expediat, afară numai dacă: a) părţile interesate au ales, prin acordul lor, o altă lege, care devine astfel aplicabilă; b) bunul…
Art. 2619. Rezerva dreptului de proprietate
Condiţiile şi efectele care decurg din rezerva dreptului de proprietate referitor la un bun destinat exportului sunt cârmuite, dacă părţile nu au convenit altfel, de legea statului exportator.
Art. 2620. Legea aplicabilă
(1) Constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor reale asupra unui mijloc de transport sunt supuse: a) legii pavilionului pe care îl arborează nava sau legii statului de înmatriculare a aeronavei; b) legii aplicabile statutului organic al…
Art. 2621. Domeniul de aplicare
Legea pavilionului navei sau statului de înmatriculare a aeronavei cârmuieşte îndeosebi: a) puterile, competenţele şi obligaţiile comandantului navei sau aeronavei; b) contractul de angajare a personalului navigant, dacă părţile nu au ales o altă lege;…
Art. 2622. Legea aplicabilă titlurilor de valoare
(1) Emiterea de acţiuni sau obligaţiuni, nominative sau la purtător, este supusă legii aplicabile statutului organic al persoanei juridice emitente. (2) Condiţiile şi efectele transmiterii unui titlu de valoare dintre cele menţionate la alin. (1)…
Art. 2623. Legea aplicabilă titlului reprezentativ al mărfii
(1) Legea menţionată expres în cuprinsul unui titlu de valoare stabileşte dacă acesta întruneşte condiţiile spre a fi un titlu reprezentativ al mărfii pe care o specifică. În lipsa unei asemenea precizări, natura titlului se…
Art. 2624. Legea aplicabilă operelor de creaţie intelectuală
(1) Naşterea, conţinutul şi stingerea drepturilor de autor asupra unei opere de creaţie intelectuală sunt supuse legii statului unde aceasta a fost pentru întâia oară adusă la cunoştinţa publicului prin publicare, reprezentare, expunere, difuzare sau…
Art. 2625. Legea aplicabilă dreptului de proprietate industrială
Naşterea, conţinutul şi stingerea dreptului de proprietate industrială sunt supuse legii statului unde s-a efectuat depozitul ori înregistrarea sau unde s-a depus cererea de depozit ori de înregistrare.
Art. 2626. Legea aplicabilă
(1) Formele de publicitate, realizate în orice mod, referitoare la bunuri sunt supuse legii aplicabile la data şi locul unde se îndeplinesc, afară numai dacă prin dispoziţii speciale se prevede altfel. (2) Formele de publicitate,…
Art. 2627. Aplicarea legii locului unde se află bunul
Condiţiile de validitate, publicitatea şi efectele ipotecii mobiliare sunt supuse legii locului unde se află bunul la data încheierii contractului de ipotecă mobiliară.
Art. 2628. Aplicarea legii locului unde se află debitorul
(1) Prin excepţie de la prevederile Art. 2627, se aplică legea locului unde se află debitorul, în cazul: a) unui bun mobil corporal care, potrivit destinaţiei sale, este utilizat în mai multe state, dacă prin…
Art. 2629. Legea aplicabilă în cazul resurselor naturale
Condiţiile de validitate, publicitatea şi efectele ipotecii asupra resurselor minerale, petrolului sau gazelor ori asupra unei creanţe rezultate din vânzarea acestora la sursă, care se naşte de la data extragerii bunurilor sau de la data…
Art. 2630. Situaţiile speciale privind legea aplicabilă publicităţii ipotecii mobiliare
(1) Ipoteca înregistrată potrivit legii locului unde se află bunul îşi conservă rangul de prioritate în alt stat, dacă au fost îndeplinite şi formele de publicitate prevăzute de legea acestui stat: a) înainte să înceteze…
Art. 2631. Lipsa publicităţii în străinătate
(1) Dacă legea străină care reglementează rangul ipotecii mobiliare nu prevede formalităţi de publicitate şi bunul nu este în posesia creditorului, ipoteca mobiliară are rang inferior: a) ipotecii asupra unei creanţe constând într-o sumă de…
Art. 2632. Legea aplicabilă operaţiunilor asimilate ipotecilor mobiliare
(1) Dispoziţiile prezentei secţiuni referitoare la publicitate şi efectele acesteia sunt aplicabile, în mod corespunzător, ţinând seama de natura bunurilor mobile, şi operaţiunilor asimilate, potrivit legii, ipotecii mobiliare. (2) Pentru determinarea legii aplicabile se ia…
Art. 2633. Legea aplicabilă
Moştenirea este supusă legii statului pe teritoriul căruia defunctul a avut, la data morţii, reşedinţa obişnuită.
Art. 2634. Alegerea legii aplicabile
(1) O persoană poate să aleagă, ca lege aplicabilă moştenirii în ansamblul ei, legea statului a cărui cetăţenie o are. (2) Existenţa şi validitatea consimţământului exprimat prin declaraţia de alegere a legii aplicabile sunt supuse…
Art. 2635. Legea aplicabilă formei testamentului
Întocmirea, modificarea sau revocarea testamentului sunt considerate valabile dacă actul respectă condiţiile de formă aplicabile, fie la data când a fost întocmit, modificat sau revocat, fie la data decesului testatorului, conform oricăreia dintre legile următoare:…
Art. 2636. Domeniul de aplicare a legii moştenirii. Succesiunea vacantă
(1) Legea aplicabilă moştenirii stabileşte îndeosebi: a) momentul şi locul deschiderii moştenirii; b) persoanele cu vocaţie de a moşteni; c) calităţile cerute pentru a moşteni; d) exercitarea posesiei asupra bunurilor rămase de la defunct; e)…
Art. 2637. Legea aplicabilă condiţiilor de fond
(1) Condiţiile de fond ale actului juridic sunt stabilite de legea aleasă de părţi sau, după caz, de autorul său. (2) Alegerea legii aplicabile actului trebuie să fie expresă ori să rezulte neîndoielnic din cuprinsul…
Art. 2638. Legea aplicabilă în lipsa alegerii
(1) În lipsa alegerii, se aplică legea statului cu care actul juridic prezintă legăturile cele mai strânse, iar dacă această lege nu poate fi identificată, se aplică legea locului unde actul juridic a fost încheiat….
Art. 2639. Legea aplicabilă condiţiilor de formă
(1) Condiţiile de formă ale unui act juridic sunt stabilite de legea care îi cârmuieşte fondul. (2) Actul se consideră totuşi valabil din punct de vedere al formei, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de una dintre…
Ultimele comentarii